Miorita: An Icon of Romanian Culture

Product Information

Datcu, Iordan, Horia Vintilă: Miorița este, de fapt, un ritual pythagoric, în Miorița, I, nr. 2, 1991; Analizele intreprinse de numerosi comentatori au relevat existenta in balada a cinci motive literare: l=complotul ipotetic; Bibliografie [ modificare | modificare sursă ] A. Lucrări clasice (1850-1964) [ modificare | modificare sursă ]

Prima parte este epica si cuprinde expozitiunea. Balada incepe in cea mai buna traditie a epicii populare, cu fixarea locului actiunii: Miorița este un poem folcloric românesc, răspândit în peste 1400 de variante [1] în toate regiunile României. Este o creație populară specific românească, nefiind cunoscută la alte popoare [2]. Cântecul a fost zămislit în zona sudică a Carpaților Orientali, la nordul Munților Vrancei. În Transilvania având la bază un rit de inițiere și interpretat sub forma de colindă, în timpul sărbătorilor de iarnă. [3] S-a transformat în baladă (în regiunile din sudul și estul țării) [4] , în această versiune fiind socotit un text literar desăvârșit din punct de vedere compozițional și stilistic. [5] A fost analizat și comentat de cei mai de seamă oameni de cultură români. Motivul mioritic a constituit sursă de inspirație pentru scriitori, compozitori și artiști plastici români și străini. A fost tradus în peste 20 de limbi străine. [6] Este socotit unul din cele patru mituri fundamentale ale literaturii românești. [7] Originea și semnificația titlului [ modificare | modificare sursă ] Slavici, Ioan (1881), Die Rümanen in Ungarn, Siebenbürgen und Bukowina (in German), Wien: Karl Prochaska, p.189 Speaking of which: live music is part of the menu at Miorita, which is typical of most Romanian restaurants. Expect to be serenaded while you eat. Latham, Ernest H., Jr., tr. " Miorița— the most quintessentially Romanian ballad" in: Doca, Gheorghe (1995), Acquisition Grammar of Romanian: With Additional Information Regarding Romanian History, Culture and Civilization and a Choice of Representative Literary Texts, Editura Didactică şi Pedagogică, pp.140–142, ISBN 9789733035954Spațiul românesc nu a fost un centru de iradiere euroregional, balcanic sau continental a cântecului mioritic, deși se cunoaște existența unui repertoriu destul de vast de creații populare migratoare, care au penetrat barierele lingvistice și culturale. Era de așteptat o difuzare a prototipului mioritic cel puțin la popoarele învecinate, chiar și în forme ușor alterate sau modificate, dar nu s-a semnalat circulația cântecului în folclorul altor comunități decât românești. “Folclorul românesc e original, între altele, prin Miorița, care - se știe – nu e cunoscută la alte popoare..." . [13]

Bilțiu, Pamfil, Pop, Gheorghe, Sculați, sculați, boieri mari. Colinde din județul Maramureș, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996; Miorița este o producție folclorică, succesivă, socotită, deci, o creație anonimă, transmisă pe cale orală din generație în generație.Ion Taloș, Folclor românesc – vechime, statornicie, originalitate, prefață la Anuarul de folclor, III-IV, Cluj-Napoca, 1983, p. 11-14. So here it is indicated that the fluieraș is an instrument for gathering herds by sound in animal husbandry. It has been remarked that the hero Făt-Frumos similarly owns a bone pipe, used to summon his animal helpers. [25] But the shepherd's flute ( fluieraș, tilincă) is a musical instrument as well, accompanying the performance of the doina. [26]

mod ideal, am publica fiecare evaluare pe care o primim, indiferent dacă este pozitivă sau negativă. Totuși, nu vom afișa nicio evaluare care include sau se referă la (printre altele):Semnificație culturală. Cântecul mioritic este o creație folclorică reprezentativă de factură pastorală. Reconstituirea genezei cântecului permite incursiuni în cultura și realitățile etnografice ale satului românesc tradițional. Abordările despre localizarea obârșiei Mioriței au fost marcate de subiectivism și patriotism local. Cea mai longevivă teorie a impus obârșia vrânceană, motiv pentru care a colectat cel mai mare număr de intervenții. Din a doua jumătate a secolului al XX-lea s-a vorbit tot mai insistent despre originea transilvăneană. În cele din urmă, toate aceste dispute s-au focalizat pe opoziția dintre colind și baladă, pe întâietatea uneia în defavoarea celeilalte. Scriitorul si revolutionarul pasoptist Alecu Russo, aflandu-se in exil la Soveja, a auzit Miorita" cantata de un cioban, a transcris-o si a incredintat-o prietenului sau Vasile Alecsandri, care a publicat-o in celebra sa culegere Poezii populare"( 1852). De-a lungul veacurilor aceasta opera a avut o larga raspandire pe intreg teritoriul tarii, cunoscandu-se pana in prezent peste 930 de variante. Varianta publicata de V Alecsandri ramane cea mai reusita din toate punctele de vedere. C)Testamentul lasat oilor, in care sunt prezentate cele mai alese trasaturi ale ciobanului: demnitatea in fata mortii posibile; legatura stransa cu natura; credinta ca moartea in mijlocul naturii nu este un sfarsii, ci o continuare a existentei.